Niciodată nu se va stărui îndeajuns asupra principiului că numai sentimentul poate judeca sentimentul şi că a supune pateticul la judecata minţii, ar fi ca şi cum ai vrea să faci din ureche arbitrul culorii şi din ochi judecătorul armoniei.
( Never we will insist too much on the principle that only the feeling can judge of the feeling and subjecting the pathetic to the judgement of the mind, would be like making the ear the arbiter of the colour and the eye the judger of the harmony.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu